A fi cu mintea deschisă e un dicton care prin utilizarea sa excesiva a devenit atât de fals încât creează filtre și blocaje uriașe. De ce fac aceasta afirmație? Pentru că în ultima perioada (cam de 3 luni încoace :)) aud de la mulți oameni că sunt deschiși la minte și acceptă (teoretic vorbind) inovația, schimbarea și necunoscutul imediat!
Serios?
Cam cât de ușor acceptăm când ni se spune că am greșit? Cât de ușor acceptăm că au fost promovați cei din extern și nu noi? Cât de deschiși la minte suntem când aflăm că am fost înșelați, trădați sau mințiți? Cât de mult acceptam că suntem nefericiți și ne simțim mizerabil la locul de muncă actual?
Cât de ușor putem ierta? Pe noi sau pe alții? Momentul adevărului.... acea ușă deschisă a minții noastre este la majoritatea dintre noi o iluzie... care la mine s-a dărâmat în momentul în care am acceptat o provocare. Să fac un curs în care mă interesa subiectul și cerința majoră a fost să accept profesorul (blind school). Am făcut-o! Și a fost cea mai tare experiență din viața mea ! Cel ce mi-a predat cursul (metafizică chinezească pentru începători-sic!) a avut 19 ani și m-a învățat lecția acceptării.
Câteodată în viață trebuie să acceptam că nu le știm pe toate (vorba mentorului meu), că vor fi oameni mai deștepți, mai frumoși, mai puternici ca noi și că dacă avem curajul să deschidem o ușă Universul deschide alte 1000 pentru noi.
A fi cu mintea în inimă (deschisă adică) pentru mine a fost să urmez calul, cel care în metafizica chinezească este persoana care te învață să te bucuri de viață, să accepți schimbarea așa cum vine și să ai curaj să deschizi uși și pentru alții chiar dacă ei nu vor intra acum. Toate la timpul lor!
Am intrat într-o-o lume nouă în care cei ce vin după noi au mult mai multe uși deschise decât am avut noi. Doar de noi depinde însă să facem pasul, să întindem mâna și să îi susținem PE CEI DIN JUR chiar dacă ni se pare că și ei trebuie să sufere, să se dea cu capul de pereți... de fapt e plânsul nostru, frustrarea noastră și nu prea e corect să dorim suferința celorlalți.
Ca sa renaști și să fii tu cel care influențează lumea e nevoie să lași mândria deoparte și să devii înțelept în primul rând pentru tine și ceea ce tu vei CONSTRUI ACUM în tine va fi baza propriului tău viitor.
Dacă e greu?- Câteodată, atunci când te opui schimbării!
Dacă merită? - DA!DA!DA!
So, follow the horse who live inside of you or beside you!
.
